HASTI JIHVA NADI (“limba elefantului”) este unul dintre cele 14 canale principale (nadi-uri) prin care trece forţa vieţii (Prana) în fiinţa umană. Se consideră că el reglează din punct de vedere subtil funcţia vederii.
HATHA. Forţa, echilibrul deplin al energiilor complementare ale fiinţei (+) şi (-). Această stare face cu putinţă armonia dătătoare de putere. Cuvântul Hatha este compus din ha, flux energetic solar (+) sau inspiraţie şi tha, flux energetic lunar (-) sau expiraţie.
HATHA RATNA AVALI (“Brăţara de pietre preţioase referitoare la Hatha Yoga”) este o lucrare alcătuită din 397 de versete care expun informaţiile cuprinse în Hatha Yoga Pradipika. Autorul lucrării, Shrinivasa Bhatta (mijl. sec. XVII, e.n.), al cărui maestru a fost yoghinul Atmarama, a mai scris comentarii şi la Vedanta, Nyaya şi Tantra.
HATHA YOGA PRADIPIKA (“Lumina Căii Hatha Yoga”) este cel mai folosit şi mai apreciat manual de Hatha Yoga. Autorul său a fost yoghinul Svatmarama (care a trăit în sec. XIV, e.n.). Lucrarea a urmărit să integreze şi să adapteze disciplinele yoghine fizice la ţelurile spirituale şi practicile mai înalte din Raja Yoga. Marea sa popularitate poate fi dedusă şi din nenumăratele comentarii sanscrite scrise pe marginea ei, printre care mai celebre sunt cele ale lui Umapati, Mahadeva, Ramananda Tirtha şi Vrajabhusana. Cel mai cunoscut comentariu este totuşi Jyotsna, al lui Brahmananda. Hatha Yoga Pradipika cuprinde patru capitole care totalizează 389 sutra-e, deşi numerotarea diferă de la ediţie la ediţie. Unele manuscrise mai cuprind un capitol suplimentar de 24 de sutra-e, dar acesta pare să aparţină unei perioade ulterioare.
Prin lucrarea sa nu se poate spune că Svatmarama a sistematizat calea yoghină, dar a furnizat numeroase definiţii fundamentale ale tehnicilor de bază. El a descris 16 posturi (asana-e), cele mai multe fiind variaţiuni ale lui Padmasana, postura lotusului. Pentru cei care suferă de tulburări ale umorilor corpului (dosha-e), el a prescris “cele şase acţiuni” (shat karma). Aceste practici purificatorii trebuie executate înainte de începerea tehnicilor de control al suflului (Pranayama). Svatmarama distinge opt tipuri fundamentale de control al suflului subtil (Pranayama), pe el care le numeşte “retenţii” (kumbhaka). Toate au menirea de a trezi energia de bază (Kundalini Shakti). Acest proces ezoteric este susţinut şi de cele zece “sigilii” sau gesturi sincronizatoare (mudra-e), care includ şi cele trei “contracţii” (bandha-uri), din zonele gâtului, abdomenului şi anusului. În plus, textul mai conţine descrieri ale lui Amaroli mudra şi Sahajoli mudra. O caracteristică importantă a învăţăturii lui Svatmarama este de asemenea şi “devoţiunea prin intermediul sunetului” (nada upasana), cu ajutorul căreia este realizată starea de absorbţie mentală (laya).
HIRANYAGARBHA. Nume al lui Brahman creatorul divin, ca fiind ieşit dintr-un ou de aur (hiranya = aur; garbha = embrion, ou). Acest cuvânt mai desemnează, în ezoterismul fiinţei noastre subtile, sufletul nostru (jivatma) ascuns de corpul subtil (sukshma = subtil; sharira = corp).