Evoluţia spirituală a omului, ca şi starea sa de sănătate, longevitatea, forţa şi creativitatea sa sunt în directă legătură cu trezirea energiei esenţiale a fiinţei – Kuṇḍalinī. De aceea yoghinii consideră extrem de valoroase procedeele care acţionează asupra lui Kuṇḍalinī, făcând-o să se ridice către nivelurile superioare. Uḍḍīyāna Bandha este una din cele 10 mari tehnici yoghine ce duc la trezirea lui Kuṇḍalinī. În Centrul de Meditaţie şi Yoga Kamala yoghinii ajung să înveţe toate aceste procedee extrem de importante.
Uḍḍīyāna Bandha trebuie să fie nelipsită în practica zilnică a oricărui om ce doreşte o transformare spirituală profundă şi o sănătate excelentă. Nu există niciun tratat serios de yoga care să nu recunoască valoarea extraordinară a lui Uḍḍīyāna Bandha. Pornind de la stările proaste, pe care acest procedeu le elimină în scurt timp, şi mergând până la realizări spirituale fundamentale, în toate, Uḍḍīyāna Bandha este extrem de eficientă.
Acţionând în principal la nivelul centrului subtil energetic maṇipūra cakra, această bandha este foarte utilă şi în trezirea centrilor superiori de forţă. Provoacă transformări fundamentale la nivel fizic, psihic, mental şi spiritual.
Adevărată „bijuterie” a practicii yoga, Uḍḍīyāna Bandha este de neînlocuit în practica spirituală.
Semnificaţia numelui acestei tehnici
Bandha înseamnă “blocaj” sau “contracţie”, iar cuvântul Uḍḍīyāna este compus din rădăcinile sanscrite Uḍ şi Dī şi semnifică a „zbura către în sus”. Prin urmare, Uḍḍīyāna Bandha este contracţia care face ca energiile din planurile inferioare să „zboare către în sus” printr-un proces de rafinare şi sublimare. În unele tratate (Gheraṇḍa Saṁhitā cap.3 sūtra 10, Haṭha Yoga Pradīpikā cap.3 sūtra 55) se indică faptul că prāṇa (marea pasăre) este cea care zboară prin suṣumṇā nāḍi datorită lui Uḍḍīyāna Bandha.
În Gheraṇḍa Saṁhitā, în capitolul 3 (despre mudra), sūtra-ele 10 şi 11, se spune:
„10. Contractă intestinele egal deasupra şi dedesubtul ombilicului către înapoi, astfel încât viscerele abdominale să atingă spatele. Cel care practică aceasta Uḍḍīyāna (zbor către în sus), fără încetare, cucereşte moartea. Marea Pasăre (suflul prāṇa-ic), prin acest proces, este instantaneu forţată în sus prin suṣumṇā, şi zboară (se mişcă) constant doar prin ea (suṣumṇā).
11. Dintre toate bandha-urile aceasta este cea mai bună. Practica completă a acesteia face eliberarea uşoară.” (traducerea din sanscrită a lui S.C.Vasu)
În Haṭha Yoga Pradīpikā, în capitolul 9 referitor la bandha-uri, în sūtra-ele 55-62 Uḍḍīyāna Bandha este descrisă astfel:
„Uḍḍīyāna Bandha (a zbura în sus, a se ridica) este numită aşa de yoghini pentru că prin ea prāṇa zboară în sus pe suṣumṇā. Prin această bandha, marea pasăre „prāṇa” zboară constant în sus pe suṣumṇā; de aceea este numită Uḍḍīyāna Bandha. Tragerea în sus a intestinelor de deasupra şi de dedesubtul ombilicului [astfel încât să atingă diafragma] este numită Uḍḍīyāna.
Este Leul care cucereşte Elefantul morţii. Cel care practică mereu Uḍḍīyāna bandha aşa cum este învăţat de către guru-l său devine tânăr chiar dacă este bătrân. El trebuie să tragă în sus intestinele de deasupra şi de dedesubtul ombilicului şi în decurs de o lună va cuceri moartea, fără îndoială. Dintre toate Bandha-urile, Uḍḍīyāna este cea mai bună. Când este stăpânită, eliberarea [mukti] urmează în mod natural.”
În Varaha Upaniṣad (traducerea lui K. Narayanasvami Aiyar), capitolul 5 sūtra-ele 6-9, există de asemenea o referire la Uḍḍīyāna care este privită atât ca un proces natural, cât şi ca o bandha:
„6. Dacă există o diminuare a esenţei lui ākāśa, acel om moare. Jīvita (adică Prāṇa) care conţine aceste elemente (pământ, apă, foc, aer şi eter în formele lor subtile) neavând unde să se odihnească (în corp) datorită diminuării elementelor, se înalţă precum o pasăre ce zboară prin aer.
7. Din acest motiv este numită Uḍḍīyāna. Referitor la aceasta se spune că există o Bandha. Această Uḍḍīyāna bandha este pentru moarte precum un leu pentru un elefant.
8. Ea este experimentată în corp şi la fel este şi bandha. Realizarea ei este dăunătoare dacă focul este agitat în stomac, născând atunci multă durere.
9. De aceea această Uḍḍīyāna Bandha nu trebuie practicată de cel care este flămând sau care are nevoie să urineze ori să-şi golească intestinele. Cel care o practică trebuie să mănânce des şi în cantităţi moderate mâncare pură.”
În Dhyāna Bindu Upaniṣad (în traducerea lui K. Narayanaswami Aiyar) se scrie:
„75(b)-76.Uḍḍīyāna Bandha este numită aşa pentru că este ca o pasăre măreaţă ce zboară mereu în sus fără încetare. Trebuie adusă partea de vest a stomacului deasupra ombilicului.
77. Această Uḍḍīyāna Bandha este un leu pentru elefantul morţii, deoarece blochează nectarul lui ākāśa care se naşte în cap şi se revarsă în jos.”
În Śiva Saṁhitā (traducerea lui S.C. Vasu) se spun următoarele despre Uḍḍīyāna (capitolul 4):
„48.Când intestinele de deasupra şi dedesubtul ombilicului sunt aduse către spate, (aceasta) se numeşte Uḍḍīyāna Bandha – distrugătoarea tuturor păcatelor şi tristeţilor. Această Uḍḍīyāna Bandha este un leu pentru elefantul morţii.
49.Yoghinul care o practică de patru ori pe zi îşi purifică zona ombilicului şi astfel Vāyu-surile (Prāṇa-urile din corp) sunt purificate.
50.Practicând-o timp de 6 luni, yoghinul cucereşte moartea cu siguranţă; focul gastric este îmblânzit şi are loc o amplificare a fluidelor corpului.
51.Prin aceasta este obţinută vigāhasiddhi (puterea de control asupra corpului fizic sau puterea de a te separa de corpul fizic). Toate bolile yoghinului sunt cu siguranţă distruse de ea.
52.Învăţând metoda de la un guru, yoghinul înţelept trebuie să o practice cu multă grijă. Această mudra foarte secretă trebuie să fie practicată într-un loc retras şi liniştit.”
Mecanismul
Deşi pentru cel care nu ştie metoda, această retracţie a abdomenului poate să pară spectaculoasă, la baza reuşitei stă un mecanism foarte simplu şi relativ uşor de învăţat. Este vorba de aşa numita „inspiraţie falsă” cum o denumeşte Lysebeth, sau mai popular ”a trage burta”.
După ce se golesc plămânii de aer, sub efectul unei false inspiraţii, prin care se dilată cuşca toracică trăgând în sus de diafragmă, se creează o depresiune în abdomen aspirând astfel viscerele ce vor urca parţial în cavitatea toracică. Datorită depresiunii create, abdomenul se aplatizează, iar din profil pare chiar că a dispărut.
Modul de realizare
Petru a putea realiza bine această tehnică trebuie să o faceţi doar după cel puţin două ore de la ultima masă şi să fi mers la toaletă în prealabil.
Poziţia
Pentru începători cea mai bună poziţie pentru a realiza Uḍḍīyāna este în picioare, cu genunchii uşor îndoiţi (ca pentru a schia), corpul aplecat către în faţă şi sprijinit cu toată greutatea pe mâini. Mâinile se aşează pe coapse imediat deasupra genunchilor cu degetele spre interior. Tălpile sunt paralele şi depărtate la o distanţă de aproximativ 30-40 de centimetri.
În fazele avansate de practică yoga, Uḍḍīyāna se poate practica şi în alte poziţii, cum ar fi Vajrāsana sau chiar Padmāsana.
Execuţia
Prima fază
Expiraţi complet, contractând chiar muşchii abdominali şi lăsaţi-vă simultan în jos, într-o poziţie ghemuită pentru a comprima suplimentar abdomenul şi toracele.
A doua fază
Rămânând în retenţie pe vid (cu plămânii goliţi de aer şi fără a inspira absolut deloc), relaxaţi complet şi rapid centura abdominală şi vă ridicaţi. În acelaşi timp depărtaţi coastele şi realizaţi inspiraţia falsă pentru a deplasa în sus diafragma şi a genera astfel depresiunea necesară aspirării către în sus a organelor din zona abdominală. Astfel abdomenul se va retrage spontan, fără niciun fel de contracţie.
Menţineţi retenţia pe vid şi retracţia abdomenului câteva secunde la început, urmărind apoi ca treptat, la următoarele execuţii, să măriţi perioada, având însă mereu grijă să nu forţaţi şi să ajungeţi la o inspiraţie bruscă şi haotică datorată lipsei acute de aer.
A treia fază
Lăsaţi cutia toracică să revină la forma sa normală, împingând diafragma către în jos şi readucând abdomenul la dimensiunea sa obişnuită. În acel moment puteţi să inspiraţi lăsând aerul să intre uşor în plămâni. Dacă lăsaţi aerul să intre odată cu revenirea din Uḍḍīyāna Bandha (aşa se întâmplă în cazul în care se prelungeşte prea mult retenţia pe vid) violenţa pătrunderii acestuia în plămâni poate să afecteze finele membrane alveolare, lucru care nu este de dorit.
Rămâneţi apoi o perioadă în retenţie pe plin (tot câteva secunde, de voie), pentru a conştientiza în continuare efectele specifice acestei tehnici.
Concentrare şi conştientizare
În retenţiile pe vid şi pe plin suntem conştienţi de tăcerea care se revelează. Această tăcere nu este un obiect de concentrare, ci izvorăşte din chiar străfundurile fiinţei noastre. Ea se revelează a fi permanent prezentă atât în inspiraţie, cât şi în expiraţie şi în retenţii şi deschide poarta Inimii Spirituale.
Simţiţi trezirea energiilor lui maṇipūra cakra având ca efect amplificarea voinţei, a încrederii în sine şi a dinamismului. Pe timpul retenţiei pe vid se conştientizează sublimarea energiilor de la nivelurile de sub maṇipūra cakra (vital, sexual) către planurile de deasupra (afectiv, intuitiv, mental, spiritual).
De asemenea, în fazele avansate de practică, se poate percepe pătrunderea prāṇa-ei prin suṣumṇā (traseul subtil energetic care se află în centrul coloanei vertebrale) şi trezirea energiei Kuṇḍalinī care „zboară către în sus”.
Astfel se produce o expansiune spirituală în care freamătul sacru al Inimii, „flăcările” Inimii aduc sentimentul personalităţii limitate „la incandescenţă”, pentru a topi apoi forma sa individuală în spaţiul infinit al Inimii, în conştiinţă.
Alte indicaţii pentru realizarea corectă a tehnicii
Van Lysebeth indică următoarele posibile erori şi modul în care se pot remedia:
1. Plămânii nu sunt complet goliţi de aer, sau practicantul lasă să intre aer în momentul în care realizează inspiraţia falsă şi retracţia.
Se pot astupa la început nările cu degetul arătător şi cel mare astfel încât să se înveţe inspiraţia falsă. Unii yoghini (Satyananda de exemplu) indică chiar realizarea lui Jālandhara Bandha (contracţia şi blocarea zonei gâtului) ca să vă asiguraţi că nu inspiraţi absolut deloc.
2. Centura abdominală rămâne contractată.
Este important să relaxaţi muşchii abdominali şi de aceea puteţi chiar înainte de a realiza Uḍḍīyāna să palpaţi muşchii abdominali pentru a vă asigura că sunt relaxaţi.
3. Cutia toracică nu se deplasează atât cât este necesar.
Pentru a relaxa abdomenul şi a învăţa să depărtăm coastele puteţi să practicăm respiraţia abdominală şi cea toracică. În poziţia culcat pe spate este mai uşor să relaxaţi abdomenul şi să dilataţi cutia toracică. Tot în această poziţie este posibil să vă fie mai uşor să învăţaţi această retracţie a abdomenului.
Situaţii în care nu se recomandă practicarea lui Uḍḍīyāna Bandha
– Acest procedeu este contraindicat în cazul afecţiunilor în formă gravă sau în criză a organelor abdominale: colita, apendicita, ulcer etc. Dacă afecţiunea este ignorată, Uḍḍīyāna Bandha vă va provoca o durere violentă. Într-un asemenea caz, moderaţi tehnica şi reluaţi mai târziu când sesizaţi că aceste fenomene sunt pe cale de dispariţie. Ptozele abdominale nu sunt o contraindicaţie, această tehnică eliminându-le.
– De asemenea, Uḍḍīyāna Bandha este contraindicată copiilor sub vârsta de 12 ani, femeilor în timpul ciclului menstrual şi femeilor însărcinate.
Efectele realizării Retracţiei Abdominale
Iată cum au fost descrise de A. Van Lysebeth:
Uḍḍīyāna bandha este considerată una dintre tehnicile fundamentale în yoga.
– Organele abdominale ale unui sedentar sunt defavorizate, căci respiraţia superficială le privează de masajul ritmic provocat de mişcarea de du-te-vino a diafragmei, poziţia şezând antrenând de asemenea stagnări sanguine în viscere, în detrimentul acestor organe. Astfel, digestia devine greoaie, activitatea intestinală se încetineşte, antrenând constipaţia, cu atât mai nocivă cu cât alimentaţia convenţională provoacă putrefacţii intestinale, toxinele traversând peretele intestinal şi otrăvind întregul organism.
Uḍḍīyāna bandha şi Sahaj agnisara dhauti corijează această stare de lucruri prin masajul în profunzime al viscerelor, prin accelerarea circulaţiei în abdomen. Astfel, niciun organ nu scapă acţiunii sale. Tubul digestiv este în întregime stimulat. Digestia devine uşoară, dispepsia este eliminată. Stomacul este de asemenea ajutat prin această tehnică, care îi goleşte punga de sucuri digestive reziduale. Uḍḍīyāna bandha şi Sahaj agnisara dhauti influenţează glandele anexe ale tubului digestiv. Ficatul, plasat sub diafragmă, este stimulat, decongestionat, la fel şi pancreasul. Rinichii sunt învioraţi. Apare o mărire a diurezei, tonificarea suprarenalelor, decongestionarea tractului genito-urinar şi vindecarea ptozelor renale. Uḍḍīyāna bandha combate aerofagia şi provoacă evacuarea gazelor.
– Prin reţinerea pe vid a suflului, Uḍḍīyāna bandha acţionează asupra nervului pneumogastric şi restabileşte echilibrul neurovegetativ. Uḍḍīyāna bandha stimulează plexul solar prin întinderea acestei regiuni în întregime şi înglobează de asemenea plexul abdominal în acţiunea sa.
– Acţiunea lui Uḍḍīyāna Bandha nu se limitează numai la etajul abdominal. Creând o depresiune în cutia toracică, ea produce de asemenea efecte asupra diafragmei, plămânilor şi inimii. Reface mobilitatea diafragmei.
– Acţionează asupra plămânilor, pe care îi stimulează, redându-le totodată elasticitatea, în timp ce apneea cu plămânii goi (lipsită de pericol) îi fortifică. Inima, de asemenea, aşezată pe diafragmă şi între plămâni, beneficiază de masajul provocat de ridicarea repetată a diafragmei.
– Un efect foarte important al execuţiei lui Uḍḍīyāna Bandha este legat de sublimarea energiilor către planurile superioare ale fiinţei. Acest fapt duce la posibilitatea realizării continenţei sexuale, brahmacarya.
– Uḍḍīyāna Bandha este de un real folos când se sesizează o acumulare mare de energie sexuală, ce depăşeşte capacitatea proprie de control.
– Practicată consecvent de către femei, Uḍḍīyāna Bandha elimină durerile la ciclu şi determină micşorarea perioadei şi a abundenţei ciclului menstrual. Aceasta se explică de asemenea prin sensul ascendent pe care Uḍḍīyāna Bandha îl dă energiilor.
Vasant G. Rele, medic indian din Bombay, oferă următoarea explicaţie referitoare la Uḍḍīyāna Bandha:
”În cazul lui Uḍḍīyāna Bandha, yoghinii au pus la punct o metodă unică pentru a acţiona asupra sistemului vegetativ prin jocul muşchilor abdominali. O activitate excesivă a nervului parasimpatic accelerează activitatea tubului digestiv, în timp ce o hiperactivitate a celui simpatic o încetineşte; în stare de sănătate există un echilibru între cele două. Orice hiperactivitate a unei ramuri a sistemului vegetativ măreşte automat activitatea celeilalte, pentru a o contrabalansa. Uḍḍīyāna bandha controlează activitatea excesivă a simpaticului, dar fără excitarea suplimentară a parasimpaticului, ceea ce ar crea un cerc vicios.
Tulburările de echilibru şi armonie între cele două ramuri ale nervului vegetativ au repercusiuni organice şi psihice creând dezordini mentale ce se manifestă sub forma anxietăţii, nervozităţii, suspiciunii etc. Uḍḍīyāna bandha face să urce intestinele la maxim, întinde fibrele simpatice şi previne hiperactivitatea plexului solar, fără stimularea nedorită a parasimpaticului. Pe de altă parte, hiperexcitarea parasimpaticului trebuie să fie limitată fără excitarea complementară a simpaticului.
Uḍḍīyāna Bandha duce intestinele către flancuri, întinzând astfel nervii ce urcă spre creier, prin lanţul simpatic aflat la nivelul coloanei vertebrale, fapt ce permite controlul hiperactivităţii parasimpaticului în centrul său real, creierul mic. Practicată zilnic, Uḍḍīyāna Bandha tonifică şi masează intestinele pentru a le menţine activitatea ritmică, dar în plus restabileşte permanent şi eficace echilibrul neuro-vegetativ şi îl menţine în limitele fluctuaţiilor fiziologice normale, evitând orice hipo- sau hiperactivitate.”
EXEMPLIFICARE
MentorYoga 